Iubirea e atunci când avem o inimă comună

scris de 

Livia

 pe 

28 octombrie 2021

iubirea e atunci când avem o inimă comună

eu nu trebuie să-ţi port de grijă

tu nu trebuie să-mi porţi de grijă

ne ghemuim amândoi în organul ăsta mic mic mic şi pompăm viaţă
până ce mă transform într-o privighetoare
care-ţi cântă numele. 
muştele din jur nu mai bâzâie
muştele din jur admiră

sfârşitul e doar o formă genetică de continuare într-o altă etapă
uită-te la tine
eşti doar o pasăre
pe marginea unei sârme ruginite
îmi iau zborul
nu e nimic magic
nu sunt în Mary Poppins
e doar cer
cer pe care-l folosesc să mă protejez de ceea ce se întâmplă afară

nu e de mine ce e acolo
te tai, bă băiatule, dacă nu eşti pregătit.
da, îmi plac rănile
ale mele, nu ale tale
vin acum după strigăt
vin acum să-ţi iau locul
cine ştie, poate ajung înapoi acasă

iubire e atunci când (su)porţi suferinţa altcuiva
e şi ăsta un fel de a trăi
e modul meu de viaţă. 

Text scris de Mălina Elena Grigoriţă în cadrul atelierului de scriere creativă Pe locuri, fiţi gata, scrieţi!

dacă ți-a plăcut de mine, shareuiește-mă:)