Pe locuri, fiţi gata, scrieţi!

Cum sună primul colind despre Co-vid

Dragă Co-vid, 

 

Bată-te norocul să te bată!

Ai venit să-mi smulgi inima toată

De ce pana mea nu ai venit şi tu virtual

Face-te-aş gunoi să cazi în canal

Pe al cărui suflet îl mai dezbraci acum?

Ne-ai făcut inimile scrum

Nici iubirea nu mai are curaj să iubească acum 

Nici să faci dragoste în mare nu mai poţi 

Dacă nu te-ai dat înainte cu dettol pe chiloţi 

şi din nou cu trupuri multe 

cad cărămizi peste creierele noastre frânte 

ne-ai îngropat în patru pereţi 

sugruma-ţi-aş tot ce-ai fost şi eşti

taie-mă, dracului, odată în două să fim doi

că şi-aşa nu mai suntem demult noi

acel noi când ne-ngropam ochii în visare

ne-ai făcut speranţele să se topească ca nisipul în mare

ptiu, drace, ce-ai făcut din noi rouă

mie nu mă mai redă-mă

decât dacă-mi dai un cuţit

să-mi spintec gândurile conspiraţioniste

şi scenariile poliţiste

ah, ce întâmplare şi viaţa noastră 

să ajungi să îmbrăţişezi omul de la trei metri distanţă

distanţa-te-ai de noi ca Prâslea cel voinic de lene

Dar până atunci, hai sictir şi bagă joc de glezne

mai mare întru noi lumină este

cerul cade peste capetele noastre în o mie de ferestre

ne-ai îngropat în vid şi-ai făcut pereţi din noi

acum ne zâmbim din joi în joi 

dar ştii ceva?

mi-am dat libertate privirii

şi-am umplut iar ceştile cu speranţă

fiindcă îţi zic de pe acum

în 2021 va fi iarăşi cer

şi nu faianţă albastră 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.